Comunicate de presă

Companii germane de top din România au prezentat sâmbătă, în cadrul întâlnirii cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, o serie de propuneri pentru o mai bună valorificare a potențialului de afaceri al României, precum și pentru îmbunătățirea cadrului general de afaceri la nivel european. Masa rotundă, organizată de AHK România la sediul său, a reunit reprezentanți ai companiilor din sectoare precum energie, cercetare-dezvoltare și inovare, auto, apărare, digitalizare, agricultură și retail. 

„Germania și România au o relație comercială și investițională strânsă. Germania este cel mai mare partener comercial și investitor în România și suntem mândri că această relație continuă să prospere. Prin intermediul Consiliului de cooperare germano-român, dezvoltăm noua platformă economică pentru conectarea afacerilor noastre, având o abordare bazată pe proiecte, astfel încât să identificăm mai multe oportunități interesante de afaceri pentru ambele părți. Este o poveste de succes pe care sperăm să o vedem dezvoltându-se și mai puternic în viitor," a declarat Olaf Scholz.

Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul de Administrație al AHK România, moderator al mesei rotunde, a subliniat că România trece printr-un proces de schimbări economice, provocare ce o transformă într-un amplasament de afaceri tot  mai ecologic și mai digital. „AHK România este parte a procesului de transformare și am dori să continuăm acest dialog  între Germania și România, pentru a vedea mai în detaliu care sunt perspectivele relațiilor noastre bilaterale", a adăugat Sebastian Metz.

La rândul său, președintele AHK, Andreas Lier, a declarat că anunțuri noi de investiții se fac aproape în fiecare săptămână. El a menționat câteva motive care stau la baza acestor investiții: creșterea economică constantă din ultimii ani (sunt rate de creștere cuprinse între 3 și 5%), locația atractivă cu o economie diversificată, prezența unor industrii puternice cum ar fi cea auto (România fiind pe locul șase în Europa, înaintea Italiei și Ungariei), industria energetică, de IT, agricultura, forța de muncă bine pregătită, apartenența la UE și NATO etc.

"Condițiile-cadru în context național și european trebuie să fie dezvoltate în continuare pentru a valorifica toate oportunitățile", a conchis acesta.

Directorii companiilor i-au transmis cancelarului Scholz că sunt mulțumiți în general de rezultatele lor în România; cu toate acestea au prezentat câteva necesități pentru ca activitatea lor să se desfășoare în condiții cât mai bune.

În ceea ce privește energia și gazele naturale, reprezentanții companiilor au declarat că investițiile în acest domeniu sunt foarte atractive, deoarece România are rezerve de gaze naturale pentru câteva decenii, care, împreună cu hidrogenul, vor sta la baza transformării „verzi” a producției de energie. Cu toate acestea, din cauza vitezei de creștere a producției din surse regenerabile, estimate să se dezvolte  în continuare în următorii 10 ani, este nevoie de mai mult timp și mai ales de investiții pentru pregătirea rețelei încât aceasta să poată absorbi energia disponibilă. Prin urmare, ei au solicitat un cadru de reglementare a energiei care să sprijine mai mult investițiile.

În plus, este mare nevoie de soluții digitale pentru a aborda problemele legate de securitatea cibernetică a rețelelor de distribuție, mai ales în contextul războiului care se desfășoară la granițele României.

Companiile care activează în domeniul cercetării-dezvoltării și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele creșteri de taxe, din cauza deficitului bugetar ridicat. Dacă acest lucru se va întâmpla, sectorul tehnologic va fi foarte afectat. De asemenea, ele au solicitat reglementări mai bune la nivelul Uniunii Europene în privința protecției datelor referitoare la vehicule.

Companiile din domeniul digitalizării ar dori ca tehnologiile inovatoare să fie mai mult luate în considerare la nivelul UE, prin prisma cheltuielilor  de capital.

„Ne-am dori o abordare în care să se discute despre noile instrumente digitale ce pot impulsiona inovarea, tehnologia și inteligența artificială. Poate la nivelul UE s-ar putea lua în considerare să ni se acorde fie un regim preferințial, fie fonduri, sau ne fie facilitată deschiderea către piețe'', au solicitat acestea.

Sectorul alimentar din România este în plină dezvoltare și are nevoie, de asemenea, de investiții, dacă România dorește să importe mai puțin din străinătate. Unul dintre domeniile vizate este rețeaua de irigații, în contextul în care partea de sud-est a țării este afectată de secetă, ceea ce pune în pericol 5% din producția agricolă. În plus, reprezentanții sectorului au adăugat că există oportunități de afaceri pentru companiile germane, de a investi în România în domeniul procesării alimentelor. 

Toți reprezentanții companiilor au subliniat importanța unui cadru legal fiscal predictibil și după acest an electoral 2024.

Oportunitățile de dezvoltare ale României sunt foarte mari, datorită geografiei și contextului geopolitic, dar și faptului că deține un mix  energetic diversificat și suficient pentru a atrage industrii mari consumatoare energie din alte țări. Acesta a fost mesajul transmis de participanții la dezbaterea „Schimbări geopolitice în sud-estul Europei – semnificația pentru afaceri”, organizată luni de AHK România, cu prilejul întâlnirii membrilor din luna aprilie, la care a participat, în calitate de invitat special, și Mircea Geoană, Secretarul general adjunct al NATO. La discuția panel moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, alături de Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, au participat Andreas Lier, Director General BASF Romania și Președinte al AHK România, Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București, Volker Raffel, CEO al E.ON România și Daniel Barciuc, CEO Siemens Romania.

Mircea Geoană a remarcat, in discursul susținut în fața membrilor AHK, că noțiunea germană de „Zeitenwende” (moment al schimbării) este cât se poate de actuală și în România. „Modelul economic al României bazat pe forță de muncă ieftină, cu valoare adăugată relativ mică tinde să fie depășit”, a spus el subliniind în context o declarație a cancelarului german Olaf Scholz, potrivit căreia centrul de greutate al Europei se mută către est. „Acest lucru este o realitate. Întrebarea este, dacă această schimbare se poate translata și la nivel de creștere economică. Pornind de la motto-ul AHK, - Partenerul dumneavoastră pentru afaceri de succes - ne gândim dacă nu cumva a venit clipa ca și în România să avem un echivalent al Mittelstand-ului german (IMM—uri), să ne îndreptăm către principalul aliat și să facem împreună un Bruderschaft (frăție) pe stil nou”, a continuat el. Totodată, el s-a declarat un prieten al comunității de business româno-germane, pe care o consideră „un partener indispensabil pentru Romania”.

Secretarul General Adjunct al NATO a menționat necesitatea pregătirii forței de muncă pentru meseriile actuale și viitoare și a invitat companiile germane să participe la acest demers și mai mult, să caute parteneri în România, pentru a crea împreună un model industrial românesc. „Dacă ar fi să propun ceva, aș merge către o privilegiere energică, cu stimulente fiscale, pentru parteneriate pe tot ce înseamnă cercetare-dezvoltare, inovare și IT. Nu sunt pentru schimbarea regulilor în timpul jocului, nu poți să schimbi de trei ori pe an cadrul fiscal. Nu se poate face business când ai un mediu economic și fiscal impredictibil”, a adăugat el.

„Ca urmare a schimbărilor geopolitice din vecinătate, România își asumă din ce în ce mai mult un rol economico-politic de pionierat în regiunea Europei de Sud-Est. Nu mă refer doar la sprijinul acordat Ucrainei, ci și la sprijinul puternic pe care România îl acordă Republicii Moldova. Iar în ceea ce privește regiunea Mării Negre, putem observa alte evoluții interesante: schimburile politice și cooperarea între țările vecine au crescut. Din acest motiv, noi, ca AHK, vorbim și de poziția geografică favorabilă, strategică a României”, a spus Sebastian Metz în deschiderea dezbaterii.

La rândul său, președintele AHK România, Andreas Lier, a vorbit despre impactul pe termen lung al acestor schimbări: „Companiile care investesc în regiune și în România se confruntă cu provocări complexe, dar și cu oportunități. Sunt îngrijorări legate de securitate, inclusiv cea energetică, există o volatilitatea a prețurilor la energie, dar lanțurilor de aprovizionare sunt reziliente, sunt multe proiecte noi etc. România joacă un rol important în atenuarea acestor provocări și în creare de oportunități”.

Participanții la dezbatere au mai spus că multe companii din străinătate iau în considerare relocarea afacerilor în România datorită energiei disponibile. Totuși ei au subliniat faptul că România trebuie să se integreze mai mult în rețeaua energetică europeană, iar acest fapt cere investiții și o legislație adecvată.

Astfel Volker Raffel, CEO al E.ON a explicat că România are toate resursele necesare generării de electricitate, dar că, dacă dorește să devină un hub energetic, trebuie să liberalizeze piața și să se deschidă către piața europeană de energie. „O mare greșeală strategică ar fi să nu se investească în rețelele de distribuție, investiții necesare pentru încorporarea energiei provenite din surse regenerabile. Având în vedere că pe viitor consumul de energie va fi tot mai mare, Europa are nevoie de toate sursele de energie, inclusiv de gaz și nucleare, pentru a fi independentă din acest punct de vedere“.

Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au determinat state ca Germania să se orienteze spre Europa Centrală și de Est. „Am înțeles că trebuie să ne concentrăm pe alte regiuni, să căutăm parteneri pe care să ne putem baza, cum ar fi România. Sunt atât de multe provocări cărora le putem face față doar împreună”, a afirmat Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București.

Nu în ultimul rând a fost luat în discuție subiectul Republica Moldova, țară candidată la UE, împreună cu Ucraina.

Daniel Barciuc, CEO Siemens România, a menționat că Siemens a investit continuu atât în România, cât în și în Republica Moldova. El a descris soluțiile Siemens de transformare digitală și cybersecurity, subliniind contribuția echipei sale de R&D la dezvoltarea acestor soluții, în colaborare cu universitățile tehnice.

In context Mircea Geoană a adăugat că Moldova are acum probabil șansa istorică de a „evada din blestemul geografiei”, deși se află într-o situație fragilă. „Este timpul ca noi să facem tot ceea ce este nevoie să conectăm Moldova la România, prin rețeaua de energie, prin universități, prin tot ceea ce ține de spațiul liber democratic”. În concluzie, el a adăugat că își dorește ca România să joace un rol de catalizator la Marea Neagră, să coopereze cu statele din jurul mării, să lase geografia și să joace cartea economică”.

Oameni de afaceri și factori de decizie din România și Republica Moldova,  din administrațiile locale și centrale, operatori, asociații, instituții și companii din industria apei, se vor întâlni cu omologii lor germani în perioada 13-16 mai, în cadrul Târgului IFAT 2024. Vizita este organizată de AHK România în colaborare cu UmwelttechnologieCluster Bayern e.V. și German Water Partnership e.V.

Vizita la IFAT 2024 din München, care cuprinde vizionarea standurilor expozanților germani interesați, precum și participarea la un Forum de experți, ce va reuni reprezentanții din cele trei țări, se numără printre reperele importante ale evenimentului. Participanții vor avea, de asemenea, ocazia de a vizita  companii germane de top din industria apei din regiune.

Infrastructura de apă și apă uzată din România necesită investiții în valoare totală de 25 de miliarde de euro.

Parte din Planului național de redresare și reziliență, bugetul alocat României, în valoare de 1,46 miliarde de euro, este destinat gestionării apei și apelor uzate și accelerării accesului populației la servicii de înaltă calitate. Proiectele planificate trebuie să fie implementate până în 2026.

În Republica Moldova, proiectele din sectorul alimentării cu apă și canalizării, în valoare de 149 de milioane de euro, trebuie implementate până în 2027.

Companiile și instituțiile germane au atât expertiza, cât și soluțiile și procesele necesare pentru a face față acestor provocări și pentru a impulsiona în continuare inovarea, împreună cu companiile din România și Republica Moldova.

Evenimentul este o ocazie pentru participanți de a discuta împreună provocările și soluțiile și de a iniția cooperări.

Această delegație face parte din programul "Exportul tehnologiilor de mediu" al Ministerului Federal pentru Economia și Protecția Climei (BMWK) și se adresează IMM-urilor germane din industria apei.

AHK România anunță rezultatele centralizate pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis

Comerțul total (importuri + exporturi) al Republicii Federale Germania cu Republica Moldova a crescut în 2023 cu 5,3% față de anul precedent, potrivit Destatis. Astfel schimburile comerciale între cele două state au depășit 871,2 mil. EUR. Exporturile Germaniei către Republica Moldova au însumat 547,7 mil. EUR (+2%), în vreme ce importurile s-au ridicat la 323,5 mil. EUR (+11,4%).

„Agenda de reforme a actualului guvern al Republicii Moldova este remarcabilă. Suntem convinși că aceasta contribuie la întărirea relațiilor bilaterale și că tot mai multe companii germane sunt interesate de Republica Moldova ca amplasament pentru afaceri. Există potențial de colaborare în special în industria prelucrătoare și cea alimentară, în domeniul energiei și al comerțului”, a declarat Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Republica Moldova ocupă locul 95 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2023, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 40,8 mld. EUR, România ajungând pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei, o urcare de trei poziții față de anul precedent. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2022 este de 6,3%. Importurile din România s-au ridicat la 19,4 mld. EUR (+ 9,8%), iar exporturile Germaniei către România au atins 21,5 mld. EUR (+3,3).

„Observăm că România a urcat în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. Acest fapt ne arată că dinamica relațiilor bilaterale de comerț între cele două țări se menține, în ciuda numeroaselor provocări. România reușește să convingă multe companii germane că este un amplasament de afaceri atractiv. Sunt interesate în special acele companii care doresc să-și sporească reziliența față de lanțurile internaționale de aprovizionare, precum și cele care caută un amplasament investițional inovator pentru cercetare și dezvoltare în Europa”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Cu acest volum al schimburilor economice Germania rămâne primul partener comercial al  României.

Cuvântul cheie care va ghida drumul către business al comunității de afaceri româno-germane în anul ce abia a început va fi inovația. „În 2024 vom scrie un nou capitol: Innovation drives the future. Inovația joacă un rol esențial în prezent, dar mai ales în viitor și ne bucurăm să mergem împreună pe acest drum, cu încredere, optimism și curaj”, a spus Andreas Lier, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, joi, în deschiderea Recepției de Anul Nou.

Cu această ocazie au fost decernate Premiile economiei româno-germane, AHK Awards, aflate la a doua ediție. Premianții sunt companiile Bosch Group Romania, Siemens SRL, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania și Salubris.

Grupul Bosch a câștigat cu proiectul „Work #LikeABosch – O promisiune fermă pentru angajații noștri actuali și viitori" la categoria „Angajații noștri, succesul nostru". Strategia #PeopleMatter se concentrează pe investiții în educație, pe atragerea de profesioniști calificați și pe cultivarea talentelor, vizând o voce comună a angajatorului și experiențe semnificative pentru angajați.

Siemens SRL s-a clasat pe primul loc la categoria „Inovație și noi tehnologii” cu proiectul „Soluții Siemens inovatoare și complet digitalizate pentru industria de tratare a apei în România”. Tehnologia Siemens este flexibilă, modulară și extensibilă, reduce pierderile de apă din sistemul de distribuție, are consum scăzut de energie și este securizată cibernetic.

La categoria „Excelența în afaceri” a fost desemnată câștigătoare compania Knauf Insulation & Knauf Gips România, cu proiectul „Knauf investește 200 de milioane de euro în două fabrici din România”. Începând cu luna martie 2022 Knauf a demarat modernizarea liniei de producție pentru vata de sticla minerală de la Târnăveni, iar din ianuarie 2023, construcția unei noi fabrici  de materiale izolante în Huedin. Investiția pune accentul pe inovare, integrare tehnologică și respectarea unor standarde înalte de eficiență energetică și impact asupra mediului.

Premiul la categoria „Responsabilitate pentru viitor” a mers către firma Salubris și proiectul său „Dezvoltarea durabilă a managementului deșeurilor în contextul economiei circulare în orașul Iași”. Soluția propusă de Salubris este un sistem integrat de colectare a deșeurilor, care presupune dezvoltarea unei infrastructuri de colectare separată, incluzând puncte moderne și digitale de colectare, transportul deșeurilor, infrastructura de salubritate stradală, precum și întreținerea calității aerului.

Implicarea activă a companiilor în dezvoltarea tehnologiilor și a competențelor, în special pentru tânăra generație, a fost remarcată și de președintele României, Klaus Werner Iohannis, care a transmis un mesaj de susținere comunității de afaceri, prin intermediul consilierului prezidențial Cosmin Marinescu. Motto-ul AHK România din acest an, ”Innovation drives the future”, este considerat „o alegere inspirată, ce reflectă așteptările pe care le avem cu toții de la anul 2024 și de la viitor”. Președintele a apreciat, de asemenea, activitatea companiilor românești și germane, care, de peste 20 de ani contribuie activ la consolidarea României ca destinație atractivă de investiții, la transferul de know-how și tehnologie, prin construirea de parteneriate pentru o economie durabilă. „Germania este principalul partener comercial al țării noastre, cu o pondere de peste 20% în comerțul extern al României. Totodată, Germania este în frunte și în clasamentul investitorilor străini, cu peste 25 de mii de companii înregistrate și circa 15% din totalul investițiilor străine directe din România”, a adăugat Klaus Iohannis în mesajul său. El a amintit și aspectele din economie ce ar trebui abordate cu prioritate, cum ar fi dezechilibrele structurale, consolidarea capacității administrative și digitalizarea administrației fiscale. Instrumentele modernizării și dezvoltării României rămân însă investițiile și fondurile europene, a explicat șeful statului.

În contextul internațional tensionat, marcat de conflicte deschise în Ucraina și în Orientul Mijlociu, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, ES dr. Peer Gebauer, privește spre anul 2024 cu un optimism prudent. Printre provocările actuale, el a menționat prețurile încă mari la energie, presiunile inflaționiste, lanțurile de aprovizionare perturbate, eforturile de a reduce încălzirea globală și, în general, un mare potențial de frustrare în societate, alimentat și de știrile false. Cu toate astea, el a subliniat că în materie de inovare, competitivitate și tranziție ecologică a economiilor noastre, au existat multe decizii importante, dar și numeroase progrese încurajatoare. „Baza puterii noastre rămâne economia. Relațiile româno-germane sunt mai strânse și mai de încredere cum probabil n-au fost niciodată. Ne vom angaja și anul acesta pentru consolidarea și aprofundarea pe mai departe a acestora. Cooperarea noastră și mai strânsă va reprezenta cheia pentru a ne menține și în viitor performanți și rezilienți”, a spus dr. Gebauer.

Un optimism temperat privind creșterea economică a României în următorii ani a arătat și ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea. „Economiștii ne spun în ultima vreme că vom avea cea mai robustă creștere economică din regiune, și probabil din Uniunea Europeană, de peste 3% în anii următori. Eu cred că fiecare țară are un moment și că acum este momentul României, pentru că de data aceasta geografia ne este prielnică”, a spus ministrul Economiei. El i-a invitat pe reprezentanții companiilor prezente la Recepția de Anul Nou a AHK România să fie optimiști, să contribuie la creșterea economică și să folosească ajutorul de stat pus la dispoziția firmelor de către ministerul Economiei, în domeniul construcțiilor și al industriei prelucrătoare. În concluzie, le-a urat oamenilor de afaceri să aibă cât mai mult profit, transmițându-le totodată că România are nevoie de inovare, de proprietate intelectuală înregistrată aici, de valoare adăugată adusă produselor românești și de competitivitate.

Recepția de Anul Nou, eveniment pe care AHK România îl organizează anual la Palatul Parlamentului, este unul de referință în activitatea Camerei și aduce laolaltă, în scop de networking, numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media. Anul acesta numărul participanților a depășit 900!

12 proiecte din cele 143 înscrise în competiție au intrat în finala concursului AHK Awards-Premiile economiei româno-germane, organizat în perioada 5 iulie - 24 noiembrie 2023 de către Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). Câștigătorii vor fi anunțați cu prilejul Recepției de Anul Nou, care va avea loc la 1 februarie, la Palatul Parlamentului.  

Aflat la a doua ediție, concursul se adresează companiilor românești și germane și premiază rezultatele deosebite obținute de acestea, în patru categorii: Excelența în afaceri, Angajații noștri-succesul nostru, Responsabilitate pentru Viitor, Inovație și noi tehnologii.

Companiile finaliste sunt:

• La categoria Excelența în afaceri: AROBS Transilvania Software cu proiectul „AROBS Transilvania Software – 25 de ani de excelență în afaceri”, Infineon Technologies in Romania cu proiectul „Cercetarea și dezvoltarea de cipuri semiconductoare la un nou nivel: Infineon își extinde rețeaua de C&D în România”, Knauf Insulation & Knauf Gips Romania cu proiectul „Knauf investește 200 de milioane de euro în două fabrici din România”;
• La categoria Angajații noștri, succesul nostru: Bosch Group in Romania cu proiectul „Work #LikeABosch – o promisiune fermă pentru angajații noștri prezenți și viitori”, Kaufland Romania cu proiectul „Kaufland A.C.C.E.S. Program”, SIEMENS S.R.L. cu proiectul „Platforma de talente Siemens – oportunitate unică de dezvoltare”;
• La categoria Responsabilitate pentru viitor: Grup Feroviar Român cu proiectul „Școala GFR”, Rodagria Produce Cooperativa Agricola cu proiectul „Rodagria Cooperativa de Agricultură”, SALUBRIS cu proiectul „Dezvoltarea durabilă a managementului deșeurilor în contextul economiei circulare în orașul Iași”;
• La categoria Inovație și noi tehnologii: evozon cu proiectul „Platformă digitală consolidată și modernizată prin inteligența artificială pentru inspecții inteligente de canalizare”, Siemens S.R.L. cu proiectul „Soluții Siemens inovatoare și complet digitalizate pentru industria de tratare a apei în România”, Tresoil Biofuels SRL cu proiectul „TRESOILPower2X Danube Waste Plastic to Hydrogen”.

Toate cele 143 de proiecte depuse pot fi accesate pe https://www.ahkawards.ro/.

„Fiecare categorie a avut criterii stricte de selecție, iar juriul de specialitate - format din reprezentanți ai mediului academic și de business, ai societății civile, ai administrației precum și din jurnaliști - a avut dificila misiune de a alege câte trei proiecte, cele mai bune din fiecare categorie. Departajarea a fost greu de făcut, având în vedere înalta calitate a proiectelor depuse, dar și numărul foarte mare al acestora. Ne bucurăm să vedem atâta energie din partea companiilor, de a concura și de a iniția proiecte care vin cu soluții pentru provocările cu care ne confruntăm în aceste vremuri”, a declarat Sebastian Metz, Director General al AHK România.

Criteriile de selecție pentru categoria „Excelența în afaceri” au fost: strategia de dezvoltare, creșterea excepțională, atingerea unei poziții de top pe piața românească, introducerea cu succes a unui produs/ proces sau contribuția la dezvoltarea unei industrii,  în urma unor investiții din ultimii 2-3 ani.

Pentru a câștiga la categoria „Angajații noștri-succesul nostru” companiile au dovedit, între altele, că au derulat proiecte excelente în domeniul resurselor umane (în procesul de recrutate, în stagii și programe de internship), programe de sănătate și bunăstare, de training pentru angajați, de educație duală, de cooperare cu mediul universitar, cu obiective și rezultate concrete și cu impact asupra dezvoltării companiei.

Categoria „Responsabilitate pentru viitor” pune în valoare proiectele cu impact social și activitate economică sustenabilă, care reduc poluarea și economisesc resursele, inițiative care servesc nevoile comunității.

La categoria „Inovație și noi tehnologii” au câștigat puncte companiile care au implementat strategii de afaceri inovatoare, orientate spre cercetare, au dezvoltat servicii și produse inovatoare, au promovat activități de cercetare-dezvoltare, colaborări cu mediul academic  sau schimburi de experiență între România și Germania.

În perioada 5 - 15 decembrie, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) își deschide porțile. Astfel, companiile care nu sunt membre ale AHK România au prilejul să cunoască o comunitate de business dinamică, vizitându-ne la Hotspot, în Calea Griviței 82-98, et. 1 cădirea The Mark, Corp The Podium, între orele 10.00 – 16.00 (zilele lucrătoare).

„Este o ocazie fantastică pentru cei care nu sunt membri ai AHK Romania să descopere multitudinea de oportunități și beneficiile care vin odată cu aderarea la comunitatea de business româno-germană. Explorați comunitatea noastră, interacționați cu lideri din diferite industrii și aflați cum calitatea de membru AHK vă poate ajuta afacerea”, spune dr. Ilinca Pandele, director departament Servicii Membri, Educație Vocațională și Formare Profesională din cadrul AHK România.

În data de 5 decembrie porțile se deschid la ora 15.00, printr-un eveniment inedit, în ton cu vremurile  și cu tendințele: lansarea campaniei RECYClăciun. Pentru că atunci ne vom afla în luna cadourilor, AHK România propune ca anul acesta să facem daruri sustenabile, să consumăm mai puțin din resursele Planetei: haideți să dăruim comunității un obiect care ne-a fost util și drag la un moment dat, care este încă în uz și care ar putea fi de folos altcuiva. Este un circuit care are la bază un principiu simplu: aduci un obiect de care nu mai ai nevoie și iei la schimb un altul care îți place și care a fost donat de altcineva.

Toate articolele donate trebuie să respecte câteva reguli:

• se încadrează în categoriile specificate pentru reciclare (cărți, jocuri, îmbrăcăminte, mobilier de mici dimensiuni, electronice, etc.) și sunt într-o stare rezonabilă pentru a fi refolosite, chiar și cu un alt scop decât cel inițial
• nu sunt obiecte periculoase (electronice cu fire expuse, arme) sau din materiale periculoase, de tipul produselor chimice, obiectelor inflamabile sau din sticlă spartă
• sunt obiecte pe care le dețineți legal și aveți dreptul să le donați
• sunt curățate și pregătite în prealabil.

Tot în 5 decembrie, de la ora 18.00, are loc și întâlnirea membrilor, evenimentul lunar al AHK România, ce se adresează de obicei exclusiv membrilor. În această zi este deschis și companiilor nemembre AHK. Este o întâlnire care oferă o platformă pentru schimb de informații, discuții despre tendințele de afaceri, în vederea consolidării comunității de business româno-germane.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 21-23 noiembrie mai multe întâlniri de cunoaștere între 14 companii germane și peste 70 de companii românești, potențiali furnizori (producători sau prestatori de servicii). În contextul relocalizării (nearshoring) și al reașezării lanțurilor de aprovizionare, firmele germane își caută furnizorii mai aproape, iar companiile din România prezintă interes pentru cele din Germania.

Sectoarele tematice pentru aceste întâlniri și vizite sunt: industria auto, prelucrarea metalelor, inginerie mecanică, inginerie electrică/electronică, materiale plastice/înveliș de cauciuc, textile tehnice, servicii IT și logistice, industria minieră și a materiilor prime. Companiile germane sunt interesate în explorarea oportunităților de achiziții și o mai bună cunoaștere a pieței românești.

„Germania este cel mai important investitor în România, unde există peste 9500 de companii germane active. În primele nouă luni ale anului, schimburile comerciale dintre România și Germania au depășit cu aproape 10% volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Federal de Statistică al Germaniei. Evenimentul de astăzi vine să confirme interesul mare al ambelor părți de a colabora”, a spus Ruxandra Dumitrescu, director adjunct AHK România, în deschiderea mesei rotunde de marți cu tema „Explorarea oportunităților de producție din Romania”. Ea a precizat că pe parcursul celor trei zile vor avea loc 150 de întâlniri bilaterale, care vor conduce la creșterea schimburilor comerciale.

„Companiile germane sunt printre cei mai mari angajatori privați din România, cu un total de aproximativ un sfert de milion de angajați. Deși concentrate în vestul țării, ele sunt răspândite pe tot teritoriul, cu creșteri evidente în București și Brașov”, a spus și Sandrina Köbinger, sefa Secţiei Economice şi Comerciale a Ambasadei Republicii Federale Germania. În plus, companiile germane formează talente, prin proiecte pilot de formare profesională duală, dar fac și investiții în cercetare-dezvoltare.

Consilierul de stat în cadrul cancelariei primului ministru, Florin Spătaru, crede că schimburile comerciale dintre România și Germania au un potențial mult mai mare și ar trebui să se cifreze la 100 de milioane de euro. „Dezvoltarea relațiilor de colaborare, a schimburilor comerciale și integrarea lanțurilor de aprovizionare între România și Germania este esențial pentru piața unică europeană. Nu vom putea dezvolta o piață unică sustenabilă fără să identificăm posibilitățile nu la 10.000 plus km distanță, ci la o oră și jumătate- două”, a explicat el.

Pe durata mesei rotunde s-au prezentat industriile românești din domenii precum electronică și electrotehnică, prelucrarea metalelor și mase plastice. Reprezentanții sectorului electrotehnic s-au declarat buni cunoscători ai mecanismelor piețelor, unde flexibilitatea și capacitatea de adaptare reprezintă un atu. Pentru ei exportul reprezintă garanția stabilității. Deși industria metalurgică a beneficiat de investiții substanțiale în tehnologii de ultimă oră, fapt ce i-a permis să fie mai performantă și să respecte normele de mediu, totuși în ultimii ani s-au confruntat cu problema creșterii prețului la electricitate. Acest lucru a făcut ca unele produse românești să fie mai puțin competitive ca preț în comparație cu cele chinezești, de exemplu. În ceea ce privește plasticul, reprezentanții companiilor nu cred că se va găsi foarte curând o alternativă de înlocuire a acestuia, ci se va face o reconversie a industriei pe partea de materiale reciclabile. Totuși, tendințele sunt de creștere și de diversificare a gamei de produse. 

Participanții au identificat oportunitățile pe piața românească pentru companiile străine interesate de colaborare: forța de muncă mai ieftină decât în vest, care începe să se profesionalizeze, poziția bună geografică, în special pentru export, dezvoltarea activităților de cercetare-dezvoltare, existența unei culturi industriale, portul de la Marea Neagră, dar nu în ultimul rând angajamentele ferme ale României ca membru serios și stabil al NATO și UE.

La rândul lor reprezentanții firmelor germane caută parteneri în România care să dețină certificate de calitate, capacități flexibile de producție, sisteme digitale, dar și competențe de limbi străine. Cele 14 companii germane prezente sunt: Aceprox GmbH, Andreas Stihl AG & Co.KG, Armaturenfabrik Franz Schneider GmbH & Co.KG, Eco Schulte GmbH & Co.KG, Elatec Power Distribution GmbH, Hamm AG, Interroll Holding GmbH, Karl Mayer Holding GmbH & Co.KG, Kesseböhmer Ladenbau GmbH & Co.KG, Minimax GmbH, Rombach GmbH, SNR Wälzlager GmbH, Stahlbau März GmbH, Tracto-Technik GmbH & Co.KG.

Delegația face parte din programul „Sourcing Tour 2023 în România” al Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climei (BMWK), realizat în colaborare cu Asociația Germană pentru Materiale, Achiziții și Logistică (BME) și cu sprijinul Camerelor de Comerț și Industrie din München, Frankfurt, Duisburg și Pfalz.

Mediul de afaceri și autoritățile au subliniat necesitatea colaborării pentru a asigura implementarea și dezvoltarea sistemului de reciclare/returnare. Acest sistem, la rândul lui, va contribui la un mediu mai curat și la transformarea deșeurilor în resurse. Ideile și sugestiile privind colaborarea, prin finanțare, know-how și legislație adecvată, au fost dezbătute luni, în cadrul simpozionului „Gestionarea deșeurilor/reciclare, cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Experiența germană în domeniul separării și tratării deșeurilor durează de cel puțin două decenii, iar companiile germane au potențial de a aduce în România tehnologia și cunoștințele necesare. „Acest proces este într-o fază incipientă aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus în deschiderea simpozionului Sebastian Metz, directorul general al AHK România. Guvernul dorește să investească în instalații adecvate, dar înainte de a face investiții semnificative în instalații de reciclare eficiente, sunt necesare progrese în ceea ce privește colectarea și separarea deșeurilor. „Pe de altă parte, pentru o mare parte din populație protecția mediului nu prezintă o temă de interes și aproape că nu există o conștientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, în ceea ce privește propriul comportament”, a remarcat el, menționând că România se află în prezent sub o presiune crescândă pentru a respecta legislația europeană privind mediul.

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România are în prezent o rată de colectare de 12% a deșeurilor și că riscă penalizări care pot merge până la amenzi din partea Comisiei Europene. „Acest sistem de garanție-returnare (SGR), pe care l-am gândit în urmă cu patru ani, are rolul de a schimba situația, întrucât există în prezent un management integrat de colectare a deșeurilor în fiecare județ. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, după cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat între statul român și sectorul privat”, a spus el, adăugând că s-a inspirat din experiența germană atunci când a scris legislația SGR. Într-o primă fază, SGR-ul românesc va gestiona ambalaje de unică folosință, dar se va extinde și la alte ambalaje, inclusiv sticlă. De asemenea, sunt așteptări ca cifrele de reciclare să fie similare cu cele din UE, adică peste 90%.  „În afară de toate lucrurile bune care se vor întâmpla și mai ales de a ne bucura de  o natură mai curată, SGR înseamnă și oportunități de business, noi tehnologii care vor veni în România. Vom avea de reciclat șapte miliarde de ambalaje în fiecare an. Nu doar Ministerul Mediului, ci și întreg guvernul României este angajat în acest proces”, a precizat Fechet. El și-a exprimat încrederea că toate companiile germane prezente la eveniment vor identifica un potențial în România în materie de management al deșeurilor.

Reprezentanta Ambasadei Germaniei la București, Sandrina Köbinger, a împărtășit câteva idei din experiența de 20 de ani Germaniei în ceea ce privește sistemul de depozitare al PET-urilor de unică folosință (sticle și conserve): retailerii și industria băuturilor au încercat să împiedice prin acțiuni în justiție introducerea depozitării, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare și returnare a fost extins de mai multe ori. Recent Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile și pentru firmele de catering. În prezent aproximativ 96% din cutiile și PET-urile de unică folosință și sticla sunt colectate și duse în ciclul de reciclare.

Într-o economie circulară, ambalajele ar trebui să aibă un grad de reparabilitate cât mai mare, astfel încât să nu mai fie nevoie de depozitare și reciclare, a fost de părere Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului. „Creșterea valorii taxei pentru depozitarea deșeurilor reprezintă o soluție care ar trebui să ajute acest sistem. De asemenea, dacă ambalajele sunt curate, ele ajută reciclarea”, a precizat ea. Implementarea acestui sistem este atât o oportunitate de dialog între mediul privat și cel public, cât și una de investiții. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulară. Vor și fi comisii coordonate de reprezentanți ai ministerelor, care vor avea în componență reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar. În luna decembrie vom prezenta liniile de finanțare pentru aceste acțiuni. Afacerile pot crește cu adevărat”, a explicat ea.

Necesitatea parteneriatului public privat este esențială pentru reușita acestui program, a spus și Roxana Mînzatu, secretar de stat în Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul guvernului. „Banii europeni și cei ai României pot fi accesați de autoritățile publice pentru a susține sisteme integrate de management al deșeurilor, dar sunt oportunități și pentru zona privată de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Mînzatu a făcut referire între altele la fondurile europene pentru IMM-uri, în valoare de 620 de milioane de euro din cadrul programului Tranziție Justă, care se derulează în șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Din partea RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR), Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalități, odată cu implementarea SGR: „RetuRO este un facilitator, noi  punem la dispoziție o infrastructură care îi poate ajuta pe oameni să recicleze mai bine. Sperăm ca returnarea să devină un obicei și pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturală. Fără cetățeni nu vom putea face nimic”.  

Și reprezentantul REWE (Penny) se așteaptă la o schimbare de mentalitate: „Suntem convinși că trebuie să dăm ceva înapoi comunității si mediului în care trăim. Ne-am propus să investim în economia circulară. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”

Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat după implementarea SGR, a fost de părere și dr. Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje România astăzi nu stă rău. Dar nu vor mai fi în natură. Sperăm să le deviem și să le punem pe un circuit”, a spus el.

Pentru Sorina Răducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR-ul reprezintă un pas important în direcția transparenței informațiilor, a trasabilității digitale și nu în ultimul rând a calității materialelor care ajung în fabricile de reciclare. „Vor fi materiale mai curate care vor putea fi integrate în procesul de producție”, a explicat ea.

Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societății civile, consideră că parteneriatul public privat este necesar pentru implementarea SGR. Acesta se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.

Armida Hemeling, CEO Goduni International, a spus că dorește să susțină parteneriatul dintre firmele românești și cele germane în vedera intensificării investițiilor în cele două țări. După masa rotundă, opt companii germane din domeniul gestionării și reciclării deșeurilor au prezentat produse și soluții pentru colectarea, transportul și transferul deșeurilor municipale, stații de sortare, instalații pentru tratamentul deșeurilor, inclusiv pentru tratamentul mecanic-biologic al acestora, precum și tehnologii de reciclare: Andreas von Schoenberg Consulting, Faun Umwelttechnik GmbH & Co.KG, MUEG Mitteldeutsche Umwelt- und Entsorgung GmbH, PreZero Stiftung, RE Deposit Solutions GmbH/Remondis, Revalyu Resources GmbH, Steinert GmbH, Sutco RecyclingTechnik GmbH.

Inițiativa de extindere a activității acestor companii în România face parte din programul Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK), pentru accesarea unor piețe noi pentru IMM-uri germane și se adresează companiilor interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul gestionării deșeurilor și reciclării cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare.

Situația economică a companiilor cu capital german din România s-a deteriorat în această toamnă, iar cele mai multe dintre acestea sunt pesimiste și în ce privește viitorul, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în octombrie 2023. Principalele motive sunt incertitudinea cauzată de riscurile geopolitice și scăderea cererii pe fondul ratelor ridicate ale inflației și al nivelului dobânzilor, dar și lipsa de personal calificat și evoluția costurilor cu forța de muncă sunt motive de îngrijorare pentru multe companii. Sondajul evaluează atât situația economică, cât și situația afacerilor companiilor și oferă o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc economic din perspectiva companiilor. De asemenea, sunt enumerați factorii decisivi în luarea unei decizii investiționale.

Doar 17,1% dintre companiile intervievate se așteaptă ca situația economică a României să se îmbunătățească în următoarele 12 luni, față de 22% în primăvară, în timp ce 38% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Majoritatea (44,7%) consideră că situația economică se va deteriora (primăvara anului 2023: 26%).

În ce privește evoluția activității propriei companii, majoritatea (46,1%) consideră că aceasta va rămâne neschimbată, în timp ce 17,7% se așteaptă ca activitatea lor să se deterioreze în următoarele luni (primăvara 2023: 15,9%). Numărul celor care se așteaptă ca situația propriilor afaceri să se îmbunătățească a scăzut: doar 34,2% (primăvara 2023: 46,2%) dintre companii rămân optimiste.

Toate acestea au dus la o reducere a planurilor de investiții, iar intenția de a face noi angajări a scăzut. Peste 30% dintre respondenți declară că vor reduce investițiile (primăvară: 24,4%). Astfel, volumul investițiilor rămâne neschimbat pentru 38,2%, în timp ce 6,6% dintre companiile chestionate nu planifică nicio investiție pentru următoarele 12 luni. Doar un sfert dintre respondenți intenționează în continuare să crească investițiile pe plan local (primăvară 2023: 39,7%). De asemenea, este important să vedem în ce domenii fac investiții semnificative companiile germane din România și care sunt factorii care joacă un rol decisiv în acest sens. Cei mai mulți (47,7%) dintre cei care se gândesc să realizeze investiții plănuiesc să investească în producție și fabricare, precum și în vânzări și marketing. Activitățile de cercetare și dezvoltare sunt, de asemenea, luate în considerare de către 22,3% dintre respondenți. Dimensiunea pieței și proximitatea față de clienți sunt cei mai importanți factori care influențează decizia investițională. România, cu cei 19 milioane de locuitori ai săi, apartenența la familia UE și apropierea de Europa de Vest, rămâne o opțiune bună pentru investitorii germani. Numărul de angajați rămâne constant în majoritatea companiilor (toamna 2023: 57,3%, primăvara 2023: 42,4%), scade însă semnificativ numărul companiilor care sunt dispuse să facă noi angajări (toamnă: 26,7%, primăvară: 41,7%).

Companiile cu capital german din România consideră că cererea scăzută de produse și servicii (63%) și lipsa de personal calificat (61%) sunt cele mai mari riscuri, dar și costurile cu forța de muncă (51%) și condițiile-cadru politico-economice (43%) provoacă, de asemenea, îngrijorare în rândul respondenților.

Pe lângă opțiunile de răspuns, companiile au avut posibilitatea de a indica și alți factori care joacă un rol decisiv pentru investițiile pe plan local. Acestea au menționat lipsa de predictibilitate din cauza deselor schimbări legislative, cum ar fi modificările codului fiscal, situația economică și geopolitică internațională și cererea din partea clienților lor, care a scăzut brusc. „În ciuda tuturor provocărilor și riscurilor, perspectivele pentru companiile germane din România și pentru relațiile economice bilaterale sunt bune și cred că România va continua să atragă noi investiții. Însă, după cum arată încă o dată rezultatele acestui sondaj, pentru asta este nevoie de un mediu economic favorabil afacerilor, competitiv și, mai presus de toate, predictibil”, declară Sebastian Metz, director general al AHK România.

Rezultatele sondajului global, coordonat de Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), realizat în rândul a peste 3.600 de companii germane care își desfășoară activitatea în străinătate și a companiilor care au legături strânse cu Germania, arată că nu există niciun semn de redresare puternică la nivel mondial, deoarece economia globală a redus motoarele în cursul anului. În consecință, companiile germane sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește evoluția economică în cadrul amplasamentelor investiționale în care activează pe plan internațional în toamna anului 2023 decât erau în primăvară. În Europa, așteptările privind evoluția economică sunt negative și s-au înrăutățit semnificativ în unele cazuri față de sondajul anterior. În proporție de 46%, cererea scăzută este apreciată în prezent ca fiind cel mai mare risc pentru afaceri la nivel mondial, urmată de politicile economice (42%) și de lipsa de personal calificat (37%). „Scăderea cererii din China și riscurile geopolitice au un impact negativ asupra afacerilor companiilor germane active la nivel mondial", spune Volker Treier, șeful departamentului de comerț exterior al DIHK. Rezultatele complete ale AHK World Business Outlook, realizat la nivel global, pot fi consultate aici (în limba engleză).

---

Sondajul "AHK World Business Outlook" a fost realizat în perioada 25 septembrie - 20 octombrie 2023. Conflictul din Orientul Mijlociu, care a izbucnit la 7 octombrie, nu a avut un impact semnificativ asupra așteptărilor companiilor în perioada de desfășurare a sondajului. Au participat 76 de companii din România, dintre care mai mult de jumătate (54%) activează în industrie și construcții, 30% în sectorul serviciilor și 16% sunt companii din comerț.

Companiile din domeniul construcțiilor, membre ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), atrag atenția asupra implicațiilor măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent de guvern, cu privire la lichiditatea firmelor din branșă și implicit, la viitoarele investiții.

Reglementările în cauză se referă la modificările legislative ale Codului Fiscal - Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și Ordonanța 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023.

Potrivit reprezentanților companiilor, toate proiectele de construcții și investiții publice necesită o implementare accelerată pentru a fi încheiate la timp, motiv pentru care lichiditatea companiilor ce au în portofoliu asemenea proiecte este esențială.

„Majoritatea companiilor angrenate, precum și subcontractorii și furnizorii acestora activează de regulă pe mai multe tipuri de contracte. Chiar dacă intenția reducerii ritmului și volumului plăților nu prevede să afecteze proiectele finanțate din fonduri europene, considerăm că măsurile impuse prin OUG 90/2023 pot crea serioase dezechilibre și posibile insolvențe în rândul acestora, cu impact asupra întregii branșe, dar mai ales asupra companiilor mici, care execută proiecte de mică amploare și care vor fi în mod evident sistate. Efectele se vor manifesta în lanț și în alte domenii din economia națională”, spun antreprenorii din construcții.

Celor de mai sus li se adaugă eliminarea unor facilități fiscale cu efect imediat, în urma modificării Codului Fiscal. Această măsură pune presiune suplimentară pe antreprenori, prin faptul că sporește instabilitatea pieței forței de muncă în domeniul construcțiilor. Astfel, companiile care vor decide să nu compenseze din fonduri proprii scăderea salariului tuturor angajaților sau care nu au posibilitatea reală de a proceda astfel (exceptând obligația creșterii salariului minim) riscă să piardă forță de muncă. Cei care vor decide să o facă, vor cunoaște în mod real pe termen mediu o creștere de până la 14,5% a costurilor cu salariile și nu conform „sintagmei de doar 10% CASS”.

„Toate aceste efecte și creșteri ale costurilor se vor resimți în perioada următoare. Profiturile vor scădea, investițiile vor scădea, dar și creșterile salariale pentru combaterea efectelor inflaționiste vor fi limitate. Nu în ultimul rând lipsa de predictibilitate determină scăderea interesului sau slăbirea capacității unor companii de a activa pe piață. „O piață care nu este competitivă duce la prețuri nesustenabile sau la proiecte care riscă să nu fie duse până la capăt”, mai explică ei.

Jumătate din companiile care derulează activități de cercetare-dezvoltare (C&D), intervievate de AHK Romania, nu a profitat de facilitățile fiscale prevăzute în Ordinul comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Motivul principal îl constituie neclaritatea din lege, privind tipul de activități care se pot încadra în domeniul de C&D.

55% dintre companii spun că nu au aplicat pentru deducerea de 50% din taxa corporativă pentru cheltuieli legate de C&D. 49% dintre ele nu au aplicat nici pentru scutirea acordată impozitului pe venit în cazul salariaților din C&D.

În afara dificultăților legate de interpretarea legislației, companiile s-au confruntat cu o birocrație stufoasă și cu cerințe de raportare financiară excesive. În comparație cu proiectele finanțate din fonduri europene, raportarea financiară care se cere în cazul activităților de C&D este mult mai laborioasă.

În general firmele din domeniul C&D nu sunt la curent cu aceste modificări legislative. Majoritatea celor chestionați nu cunoaște sau cunoaște doar parțial aceste facilități fiscale. Companiile care au aplicat pentru obținerea acestor facilități au avut nevoie de mult timp pentru a înțelege și a defini domeniul de C&D sau pentru a determina costurile proiectelor individuale de C&D. Ele au reclamat lipsa informațiilor clare legate de procesul administrativ privind aplicarea deducerilor fiscale, accesul limitat la opinia unor experți, birocrația excesivă, nevoia de a certifica toate proiectele, dificultățile în pregătirea documentelor necesare, precum și preluarea modelului folosit de institutele de cercetare de stat, solicitat pentru pregătirea documentelor legate de activitatea de C&D.

„Ministerul de Finanțe și Guvernul României ar trebui să faciliteze companiilor accesul la această schemă de beneficii fiscale, pentru că în acest moment nu multe le pot folosi. Cu toții ne dorim ca România să devină un hub de cercetare-dezvoltare-inovare în Sud-Estul Europei. Haideți să folosim aceste instrumente disponibile pentru C&D și să încercăm să susținem toate activitățile de C&D pe care le derulează companiile stabilite aici. Ne dorim ca decidenții politici să formuleze un cadru legislativ care să încurajeze parteneriatele public-private și colaborarea între mediul academic și cel de afaceri, esențiale pentru dezvoltarea sectorului de C&D.  AHK România urmărește în continuare subiectul și va organiza o serie de evenimente pe această temă”, a spus directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz.

La chestionarul inițiat de AHK România, desfășurat în perioada 20 mai - 29 iunie a.c., au răspuns 64 de companii, dintre care 21 companii mari, 26 medii, iar restul companii mici.

Reprezentanți ai mediului de afaceri și politic la nivel înalt din cele trei țări s-au arătat interesați de o cooperare tot mai strânsă în domenii precum energia, digitalizarea, cercetarea-dezvoltarea și agricultura, considerate prioritare în actualul context geopolitic.

Peste 250 de participanți din România, Germania și Republica Moldova s-au reunit între 28-29 septembrie la Berlin, la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) și a Comitetului German pentru Europa de Est, pentru a lua parte la conferința economică româno-germană, precum și la mesele rotunde și întâlnirile organizate cu acest prilej. Ei au venit  atât din partea autorităților publice din cele trei state, cât și din zona politică și diplomatică și de afaceri,  din domenii precum: industria chimică și farmaceutică, transport-logistică, tehnologia informației, cercetare-dezvoltare, energie, gaz, telecomunicații, apărare și securitate, auto, retail, construcții, avocatură, regenerare urbană, bănci și alte industrii.

Cancelarul Republicii Federal Germania, Olaf Scholz și prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, au transmis mesaje video de susținere a cooperării economie din cele trei state.

„Țările noastre sunt pe cale să devină neutre din punct de vedere climatic, rămânând în același timp ţări industrializate de succes. (...) Susținem cu tărie aderarea României la spaţiul Schengen, ceea ce va conferi şi mai mult elan relațiilor comerciale bilaterale. Punem accentul pe parteneriate puternice şi sprijinim Republica Moldova pe drumul său european”, a spus cancelarul german. El s-a arătat recunoscător pentru faptul că Germania are parteneri de încredere precum România și Moldova și și-a exprimat speranța că schimburile dinte cele țări vor continua să crească. „Investitorii germani, mai cu seamă companiile mici şi mijlocii, au nevoie de condiţii cadru fiabile şi stabile pentru aceasta”, a spus el. În altă ordine de idei, cancelarul și-a exprimat speranța că România va accede la OECD în curând, devenind astfel şi mai atractivă și înlesnind transferul de know-how.

La rândul său, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a subliniat că Germania este cel mai important partener comercial al României , adăugând că „succesul companiilor germane înseamnă mai multă prosperitate și pentru România”. El a identificat mai multe direcții de cooperare în cadrul discuțiilor anterioare cu cancelarul Scholz, cum ar fi: investiții în industrie, agricultură, inovare și digitalizare, infrastructură rutieră și feroviară, participarea la reconstrucția Ucrainei, sprijinirea Republicii Moldova. Debutul exploatării gazelor din Marea Neagră a fost menționat, de asemenea, ca fiind un punct de cotitură pentru afacerile din sectoarele energetic și chimic. „Companiile germane sunt un investitor serios și au tot sprijinul meu. Trebuie să interconectăm regiunea în ce privește infrastructura, economia, apărarea comună și digitalizarea. Îi încurajăm pe toți oamenii de afaceri interesați să exploreze oportunitățile existente în România", a subliniat Ciolacu.

Prezent la Berlin, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a dat asigurări că Republica Moldova este o țară sigură pentru afaceri: „Implementăm agenda Uniunii Europene, regulamentele sale și regulile pieței. Guvernul este foarte atent față de mediul de afaceri și pregătit să  valorifice tot potențialul existent”. Atragerea și formarea forței de muncă bine pregătite, construirea de proiecte de infrastructură care să facă legătura între Moldova și Ucraina și România, realizarea tranziției către energia verde, dezvoltarea sectorului tehnologiei informației și, nu în ultimul rând, producția de vinuri reprezintă câteva dintre liniile de cooperare posibile între cele trei țări, enumerate de premierul Recean în cadrul conferinței.

„Situația din România și Republica Moldova arată că există oportunități de colaborare în comerț, în relațiile economice, în energie.  Din cauza schimbărilor pe plan global, trebuie să lucrăm mai aproape ca niciodată, deoarece globalizarea este sub presiune, ceea ce înseamnă că accesul garantat către piețe deschise la materiale ieftine sau energie ieftină, precum și  posibilitatea de a vinde bunuri peste tot nu mai există. Sunt interese locale, apar noi conflicte.  Dacă lucrăm împreună, putem reduce aceste tensiuni și ne vom consolida competitivitatea. Putem să ne unim forțele pentru a crea competențe în domeniul energiei și al materiilor prime și să devenim independenți", a declarat dr. Robert Habeck, ministrul federal pentru Economie și Protecție Climatică. El a apreciat evoluțiile economice din România și Republica Moldova, adăugând că Germania este interesată de proiecte comune cu țările din Europa de Est în domeniul energiei și hidrogenului verde. El a avut un mesaj și pentru Republica Moldova: „Este o situație dificilă în Republica Moldova, cu un război atât de aproape de granițe și vă rugăm să fiți răbdători cu investitorii străini. Companiile scanează terenul, vom crea un cadru și pentru investiții în Republica Moldova".

În chestiuni legate de politica externă, dr. Anna Lührmann, ministru de stat pentru Europa și Climă în cadrul Ministerului Federal de Externe, a subliniat angajamentul instituției germane față de extinderea spațiului Schengen către România și Bulgaria. Și pentru Republica Moldova a avut vești: „Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă extindere și sunt convinsă că Moldova va fi în curând membră a UE. Mulți oameni cred că țările la granița cu Ucraina, care este în război, sunt țări care se confruntă cu încercări de destabilizare din partea Rusiei, dar de fapt, când mă uit la Republica Moldova, văd un membru clar al familiei europene, o țară care împărtășește valorile noastre în ce privește democrația și statul de drept, care este pe deplin solidară cu Ucraina, cu alte cuvinte, care este un prieten apropiat al Germaniei".

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Guvernul Republicii Moldova, a declarat cu această ocazie că țara sa a demonstrat că se poate schimba și adapta rapid: „Pe parcursul a 30 de ani am depins 100% de energia rusească și într-un an am schimbat acest model și am reușit să cumpărăm gaze din alte surse decât Gazprom. Ne interconectăm cu România și lucrăm rapid la rețeaua electrică. 70% din comerțul moldovenesc se derulează acum cu UE, SUA și Canada. În pofida unor incertitudini în regiune, suntem cu adevărat interesați de zona de  afaceri și dorim să atragem investiții din partea prietenilor din Republica Moldova", a subliniat el.

Pe aceeași linie a dialogului, ministrul român al Energiei, dr. Sebastian Burduja, le-a spus participanților că „România este deschisă pentru afaceri" în sectorul energetic. El a vorbit despre mixul energetic al României și a invitat comunitatea de afaceri să participe la identificarea împreună de soluții pe termen lung, în special în ceea ce privește stocarea energiei. Motivul pentru care România a ales și surse alternative este legat de securitatea energetică: „Putem folosi numai energie verde? Eu cred că nu, pentru că, așa cum mi-au spus experții, nu este ușor să menținem frecvența rețelei doar cu energie regenerabilă. Iar dacă investești doar în surse eoliene și solare, rețeaua este în mare risc și se poate ajunge la pană de curent. Da, sunt pentru energie verde, dar nu cu prețul securității energetice", a subliniat el.

Ministrul român al Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat meritul mediului de afaceri pentru schimbarea economiei românești, prin aducerea tehnologiei, a know-how-ului și a noilor competențe în muncă. De asemenea, el a menționat efectele pozitive pe care aderarea la NATO și la UE le-au avut asupra dezvoltării României. Răspunzând îngrijorării mediului de afaceri în ceea ce privește infrastructura, ministrul Economiei a promis că se va strădui să scurteze timpul de transport și să reducă birocrația. În ce privește preocuparea comună legată de lipsa forței de muncă bine pregătite, Oprea a invitat sectorul privat să se alăture efortului statului de a păstra forța de muncă bine calificată în România.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a moderat întregul eveniment, iar președintele AHK Andreas Lier a deschis conferința. Acesta din urmă a spus că România s-a transformat dintr-un loc dedicate producției într-un centru de inovare și tehnologie și că va juca un rol important în tranziția către energia verde și în competitivitatea UE. „În ciuda tuturor provocărilor, perspectivele pentru relațiile economice româno-germane continuă să fie excelente și cred că România va continua să atragă multe investiții - teme noi, cum ar fi energia, sunt din ce în ce mai mult în centrul atenției". Motto-ul comunității de afaceri româno-germane, "Consolidarea parteneriatelor - Transformarea provocărilor în oportunități", include acum și Republica Moldova, a adăugat el.

Despre oportunitățile în noul context geopolitic a vorbit și dr. Volker Treier, membru în consiliul de administrație al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei. „Această situație aduce România și Republica Moldova și mai aproape de mediul de afaceri german. Noi încercăm să diversificăm și să aducem companiile germane pe piețele de încredere, unde putem să ne vindem produsele sau să producem, unde putem construi lanțuri valorice într-un mod sustenabil, cu energie sustenabilă, dar și cu materiale critice", a explicat el.

România este deja, de departe, cel mai important partener comercial al Germaniei în Europa de Sud-Est, iar  Republica Moldova, candidat la UE de anul trecut, nu își poate permite să aștepte prea mult în afara UE, a declarat Philipp Haußmann, membru în consiliul de administrație al Comitetului German pentru Europa de Est, co-organizator al conferinței. „România s-a transformat într-un adevărat partener pentru inovare, în special în domeniile cercetării și dezvoltării, digitalizării și tranziției către energia verde. La fel ca în Germania, restructurarea sistemului energetic este o prioritate ", a adăugat el.

În plus, evenimentul s-a axat pe patru subiecte cheie, care au fost discutate în detaliu de către reprezentanții mediului de afaceri și politic, în cadrul meselor rotunde: nearshoring și cercetare- dezvoltare, digitalizare, energie și „de la fermă la consumator".

Companiile participante la masa rotundă Nearshoring și R&D au spus că a fost o decizie bună să investească în România, deoarece au găsit aici o cultură industrială. Proximitatea, oamenii muncitori  și o potrivire culturală cu Germania sunt alte motive pentru nearshoring (relocalizare). Birocrația, infrastructura de transport, lipsa noilor tehnologii și, uneori, a personalului calificat au fost câteva dintre aspectele negative care au fost discutate cu reprezentanții politici.

Din panelul privind Digitalizarea a reieșit că România are o conexiune bună la internet, dar instituții slab conectate la noile tehnologii. Cu toate acestea, pandemia a dus la o mai bună înțelegere în rândul politicienilor a importanței digitalizării. Într-o administrație birocratică, aceasta reprezintă o infrastructură critică. Un prim pas în acest demers îl constituie formarea profesională angajaților. În altă ordine de idei, digitalizarea populației trebuie să înceapă foarte devreme, cu sprijinul autorităților.

România, Republica Moldova și Germania vor coopera pentru a asigura energie la prețuri accesibile pentru consumatorii rezidențiali, publici și privați. Înlocuirea vechilor tehnologii cu cele noi pentru a obține eficiență energetică, utilizarea întregului portofoliu disponibil al mixului de energie, consolidarea surselor regenerabile de energie au fost câteva dintre propunerile companiilor în cadrul celui de-al treilea panel al conferinței, axat pe Energie. Companiile și-au exprimat interesul pentru continuarea investițiilor  în rețeaua de distribuție și au solicitat sprijinul administrației în acest demers. O inițiativă comună public-privată ar face ca lucrurile să avanseze.

Masa rotundă „De la fermă la consumator” (From Farm to Fork) a scos la iveală multe dintre problemele cu care se confruntă agricultura românească. În ciuda faptului că este tradițional o țară agricolă, România importă foarte multe alimente. Pe de altă parte, terenul arabil se reduce de la an la an, iar tinerii nu mai doresc să lucreze în agricultură. Prin urmare, cea mai mare provocare este atragerea tinerei generații către acest domeniu. Un alt subiect de discuție s-a referit la transformarea României într-un nou hub agricol pentru Europa. Investițiile în tehnologie, reducerea risipei de alimente, precum și producerea lor pe plan local au fost câteva dintre soluțiile oferite de participanți.  

Conferința economică Româno-Germană se află la cea de-a doua ediție, după cea organizată hibrid în 2021, care s-a bucurat de un mare succes.  Evenimentul oferă o platformă de dialog între participanți, cu scopul de a consolida relațiile trilaterale, de a crea noi oportunități de afaceri și de a crește prezența companiilor germane în România și Republica Moldova.

Cu unele diferențe de la o țară la alta, mulți cetățeni din Europa Centrala și de Est locuiesc în blocuri ce necesită modernizare urgentă, sunt în situația de sărăcie energetică, au pierderi de energie din instalații, plătesc o mare parte a veniturilor pe facturile la energie, chiar dacă energia este subvenționată.

Pornind de la aceste caracteristici menționate în cadrul simpozionului „Eficiența energetică și energiile regenerabile în sectorul construcțiilor, inclusiv în clădirile de patrimoniu”, opt firme germane au adus în România soluții de eficientizare a consumului de energie: Böger Systemklinker, Econtech-Theiss, Energiewerkstatt GmbH & Co. KG, LMT Leuchten + Metall Technik, RCT - Remote Control Technology, SICC Coatings, Sievert SE, SUNSET Energietechnik. Soluțiile au fost prezentate în cadrul evenimentului organizat marți, 12 septembrie, la InterContinental Athénée Palace Bucharest, de către Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

„Deși România este din 2019 un exportator net de energie, trebuie totuși să-și eficientizeze consumul, un element important și în PNRR. Tranziția către energia verde și eficiența energetică a fost o provocare și pentru industria din Germania, fapt ce a impulsionat companiile să dezvolte inovații pe zona de energie. Ne bucurăm că aici sunt firme care vor prezenta aceste soluții. La rândul lor, reprezentanții companiilor și instituțiilor românești au posibilitatea să-și aducă aportul la îmbunătățirea situației energetice în România”, a declarat în deschiderea simpozionului Sandrina Köbinger, șefa Serviciului economic din Ambasada Germaniei la București.

Companiile germane și-au prezentat pe scurt produsele – materiale și tehnologii în construcții - care asigură eficiența energetică pe termen lung. Scopul este ca prin aceste soluții să crească durata de viață a unei clădiri, cu economisirea de energie, au spus reprezentanții companiilor germane. „Dacă respectivele clădiri arată bine, le crește valoarea de piață și crește și confortul locatarilor”, au spus ei. Printre soluțiile prezentate se numără materiale de izolare pentru acoperiș și fațade, cu elemente compozite de izolare termică și fonică, ce se prind cu șuruburi; o membrană reflectivă de acoperiș, care reduce căldura dar și umiditatea în interior; sisteme de montare și tencuieli, cu consum redus de ciment; sisteme integrate pentru optimizarea consumului de energie, personalizate la cererea clientului, care pot fi pompe de căldura, sisteme de încălzire pe biomasa, sisteme  fotovoltaice, de ventilație, de dezumidificare cu recuperare de căldură, dotarea cu perdele verzi de umbrire cu efect de răcire, sisteme de alarmă pentru protecția de gaze periculoase. Alte soluții prezentate au fost centralele de cogenerare, sistemele de iluminat arhitectural pentru gări, stații de metrou, tuneluri, sistemele inteligente de monitorizare de la distanță, diverse sisteme solare de producere a energiei verzi.

În a doua parte a zilei discuțiile s-au axat pe oportunități și provocări în sectorul construcțiilor, inclusiv în clădirile de patrimoniu prin implementarea soluțiilor de eficiență energetică și energii regenerabile. Au fost discuții consistente cu Răzvan Munteanu, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Cristian Hiver, Trustul de Clădiri Metropolitane SA, Rafat Kamal, REC Immpuls. „Grija pentru semenii noștri, grija pentru conservarea patrimoniului orașului nostru trebuie să reprezinte principala preocupare a administrației publice prin programele de consolidare și de eficiență energetică,” a declarat Răzvan Munteanu - Director executiv, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Johannes Becker, TPA Admin SRL și Carmen Rădulescu, STALFORT Legal. Tax. Audit. Au subliniat că legislația actuală setează cadrul necesar, iar fondurile europene disponibile în actuala perioadă de finanțare creează oportunități atât pentru sectorul public cât și pentru cel privat.

Din dezbateri a reieșit că este nevoie de câștigarea încrederii comunităților în vederea implicării acestora in proiecte, de răbdare, dar și de creșterea profesionalismului și seriozitate în pregătirea proiectelor. Autoritățile publice ar trebui să fie trend setter în aplicarea soluțiilor de eficiență energetică și energiilor regenerabile în clădiri.

La eveniment au participat reprezentanți ai companiilor românești și germane din domeniu, ai administrației publice centrale și locale, ai institutelor de cercetare, universităților, muzeelor, agențiilor guvernamentale, firmelor de arhitectură.

Simpozionul face parte din proiectul inițiat și finanțat de Ministerul Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK) pentru companiile germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul eficienței energetice și are ca scop promovarea pe piața românească a sistemelor și produselor germane.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în zilele de 28 și 29 septembrie, la Berlin,  Conferința Economică Româno-Germană, cel mai important eveniment al său din toamna acestui an. Vor participa reprezentanți la nivel înalt din guvernele României, Germaniei și Republicii Moldova, alături de invitați din partea companiilor și autorităților publice din cele trei state.

Printre cei care au confirmat prezența se numără ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea și cel al Energiei, Sebastian -Ioan Burduja. Din Germania vor participa cancelarul  Olaf Scholz (printr-un mesaj video), ministrul federal pentru Economie și Protecția Climei, dr. Robert Habeck și ministrul german de stat pentru Europa și Climă din Ministerul Federal de Externe, dr. Anna Lührmann. Din Republica Moldova vor veni premierul Dorin Recean, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Energiei, Victor Parlicov și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

În prima zi a conferinței, ce se va desfășura la sediul Camerei de Comerț și Industrie din Berlin,  discuțiile din cadrul meselor rotunde se vor concentra pe relocalizare, cercetare-dezvoltare și digitalizare în domenii precum infrastructura, orașele și regiunile, securitatea cibernetică. A doua zi evenimentul va avea loc la Camera Germană de Comerț și Industrie, iar tematicile abordate vor cuprinde energia durabilă și la prețuri accesibile, economia circulară și agricultura.

Evenimentul oferă o platformă de dialog între participanți, cu scopul de a consolida  relațiile trilaterale, de a crea noi oportunități de afaceri, precum și de a crește prezența firmelor germane în România și Republica Moldova. Sunt așteptate să participe atât companii germane, deja prezente în România și Republica Moldova, care doresc o consolidare a poziției lor în cele două țări, cât și companii germane care caută noi proiecte și locuri pentru investiții sau piețe pentru export. Companiile românești și cele moldovenești vor avea ocazia de a găsi noi parteneri de afaceri printre firmele germane.

„Prima ediție a conferinței, care a avut loc în 2021, deși organizată hibrid, a avut o participare peste așteptări, ceea ce ne-a încurajat să continuăm. AHK România intermediază comunicarea directă dintre reprezentanții companiilor dintre cele trei țări, dar și între mediile economic și politic. Este așadar o oportunitate pentru oamenii de afaceri să întâlnească potențiali parteneri și să discute direct cu factorii de decizie din ministere sau administrația publică”, spune Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Contextul geopolitic favorabil României și faptul că țara se dezvoltă în domeniul cercetării-dezvoltării și al infrastructurii digitale verzi o fac mai atractivă ca destinație de investiții. Investițiile începute  în infrastructură, inclusiv în cea digitală și verde, susținute cu fonduri europene, reprezintă un alt aspect de interes pentru firmele germane. În plus România este deja un actor regional important în domeniul producției și furnizării de energie.

1. V-a contactat vreun reprezentant al guvernului sau al unui minister despre intenția de a introduce un impozit pe cifra de afaceri? Dacă da, vă rugăm să detaliati.
În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, au existat mai multe știri în mass-media, neexistând un proiect de lege oficial cu privire la normele care reglementează punerea în aplicare a acestei taxe. Bineînțeles că un astfel de subiect este de mare interes pentru membrii AHK și pentru întregul mediu de afaceri și urmărim îndeaproape fiecare informație publicată, în special declarațiile factorilor de decizie politică, dintre care unele pot avea mai degrabă un impact negativ asupra mediului de afaceri.

 Impozitul pe cifra de afaceri nu prezintă o noutate, fiind subiect de dezbatere de mult timp în mass-media. Dar, încă o dată, este absolut necesar ca efectele măsurilor fiscale asupra României ca amplasament investițional și de afaceri și impactul asupra companiilor cu sediul în România să fie analizate foarte atent și discutate transparent cu mediul de afaceri.

 Deși înțelegem necesitatea unei reforme fiscale care să vizeze creșterea veniturilor statului, reducerea cheltuielilor și colectarea optimă a taxelor, considerăm că măsurile discutate în prezent pentru reducerea deficitului bugetului de stat sunt nesustenabile. Un impozit pe cifra de afaceri, de exemplu, ar avea un impact foarte negativ în opinia noastră, deoarece ar reduce competitivitatea economiei românești.

 2. Cum ar afecta mediul de afaceri un impozit pe cifra de afaceri de 1%?

De obicei, pentru investitori, unul dintre criteriile pe care se bazează atunci când aleg țările în care să investească este cadrul fiscal, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu poate avea un impact negativ asupra comunității de afaceri din România. Această incertitudine, lipsa de claritate legislativă și de transparență afectează în mod direct procesele decizionale, deoarece nu putem planifica în mod rezonabil resursele sau estima bugetele. În plus, în lipsa unui studiu de impact, nu știm în ce măsură impozitul pe cifra de afaceri va afecta dezvoltarea afacerilor și creșterea economică.

 Sunt îngrijorat de impactul pe care îl poate avea această măsură asupra companiilor, deoarece, spre deosebire de impozitul pe profit, care presupune ca o companie să fi obținut profit, impozitul pe cifra de afaceri înseamnă că și compoaniile care nu obțin profit trebuie să plătească impozit. De exemplu, în unele sectoare de activitate, este practic obligatoriu pentru companii să aibă ca obiectiv o cifră de afaceri ridicată pentru a beneficia de efectele de scară.În mod normal, aceste companii au o marjă de profit mică. O impozitare a cifrei de afaceri ar aduce aceste societăți în pierdere.

 Un alt exemplu sunt companiile de cercetare și dezvoltare, un sector pe care România încearcă să îl dezvolte și să atragă invetiții deoarece creează o valoare adăugată mare. Aceste companii nu se concentrează pe obținerea de profit. Impozitarea cifrei de afaceri ar face ca aceste companii să își reducă activitățile de cercetare și dezvoltare în România din cauza impozitării nefavorabile.

 Logica introducerii unui astfel de impozit omite reacția companiilor, care vor fi încurajate să își migreze activitățile în alte țări din UE, fapt care contribuie la slăbirea potențialului de creștere a economiei românești.

 3. Ce spun companiile membre AHK despre această propunere?

Companiile noastre membre sunt foarte îngrijorate.Așa cum am afirmat deja, considerăm că impozitarea cifrei de afaceri este inegală, neproporțională și că, pe termen lung, va reduce substanțial investițiile în România.

 În prezent, în România sunt acvtive peste 9500 de companii cu capital german din diverse branșe (servicii, producție, comerț, construcții, furnizare de energie și apă, deșeuri, etc,.), iar până în 2021 acestea au realizat în România investiții de peste 12 mld. euro.

 AHK România a realizat un sondaj în perioada 13 februarie - 17 martie 2023, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra afacerilor / investițiilor companiilor germane. În ceea ce privește investițiile, 40% dintre companii au răspuns că își vor crește investițiile în următoarele 12 luni (2022: 25%), în timp ce 24% dintre companiile intervievate au fost mai prudente și au planificat sume mai mici de investiții (2022: 20% ).Cu toate acestea, nu suntem în măsură să confirmăm că procentul total de 64% dintre companiile care intenționau să realizeze investiții suplimentare în România ar mai fi aplicabil și acum, în contextul dezbaterilor recente privind noile măsuri fiscale.

 Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate, iar în puținele cazuri în care a fost pusă în aplicare, aceasta vizează doar 1-2 sectoare, nu întreaga economie. Din informațiile publice reiese că impactul semnificativ asupra bugetului de stat provine din TVA, contribuțiile la asigurările sociale și alte taxe. Prin urmare, este posibil ca implementarea unei astfel de măsuri (impozit de 1% pe cifra de afaceri) să nu conducă la o creștere substanțială a veniturilor care să îmbunătățească deficitul bugetar actual, însă nu cunoaștem sumele reale, deoarece nu a fost publicat niciun studiu de impact.

 Creșterea impozitelor se va traduce prin creșterea costurilor bunurilor/serviciilor, ceea ce, în final, va afecta consumatorii finali.De asemenea, creșterea taxelor va afecta bugetul companiilor pentru investițiile viitoare, întrucât majoritatea companiilor și-au stabilit deja planul de afaceri și strategiile pentru anul următor, fără a lua în calcul impactul unei astfel de taxe/majorări a taxelor curente.

 4. Mai mulți miniștri acuză marile companii multinaționale de "optimizare fiscală", scoțând o parte din profiturile lor din țară și transferându-le către companiile-mamă.Care este răspunsul dumneavoastră la aceste acuzații?

Aceste acuzații circulă în mass-media de mai mult timp, dar de fiecare dată fără o justificare reală în spate. În contextul actual al mediului fiscal global și având în vedere evoluțiile recente ale legislației fiscale a UE (de exemplu, punerea în aplicare a Pilonului 2, ATAD II și a directivelor UE DAC6/DAC7), autoritățile se concentrează în mod clar pe substanța tranzacțiilor, pe normele de combatere a evaziunii fiscale și pe transparența fiscală.

 Există audituri fiscale periodice și audituri fiscale antifraudă pentru marii contribuabili, precum și pentru contribuabilii cu risc ridicat, care monitorizează afacerile fiscale ale acestor companii, iar în cadrul fiscal actual, care este din ce în ce mai transparent, există, din punctul meu de vedere, puțin loc pentru scheme sofisticate de transfer al profiturilor în străinătate.

 Mai mult, companiile multinaționale se bazează pe experiența globală a companiilor-mamă și realizează investiții în România finanțate de companiile din grup, care altfel nu ar fi fost făcute; creează centre de excelență în cercetare și dezvoltare și depun eforturi susținute pentru a obține o performanță financiară bună, de aceea consider că astfel de acuzații nu sunt susținute de o analiză corectă și de fapte reale. Mai mult, ar trebui să analizăm întregul impact al acestor investiții străine: creează oportunități de angajare pentru cetățenii români, achiziționează bunuri și servicii de la alți furnizori locali, utilizează materii prime disponibile în România etc.

 5. Care sunt sugestiile AHK cu privire la măsurile fiscale?

România trebuie să rămână atractivă pentru investitorii privați și să demonstreze stabilitate și predictibilitate, pentru a fi un candidat viabil pentru aderarea la Schengen și la OCDE. Din punctul nostru de vedere, toate aceste măsuri care circulă în mass media fără discuții calitative prealabile cu mediul de afaceri afectează negativ imaginea României ca țară stabilă și atractivă în fața companiilor care operează în România și a potențialilor investitori.

 În general, statul ar trebui să analizeze în ce măsură astfel de măsuri de reducere a costurilor pot reduce efectiv deficitul public. O soluție mai sustenabilă și cu impact pe termen lung ar fi cu siguranță reducerea cheltuielilor publice, de exemplu, ajustarea cheltuielilor bugetare prin reducerea personalului administrativ inutil și eliminarea pensiilor speciale.

Alte măsuri ar putea fi:

Consolidarea capacităților administrative și digitale ale ANAF;
Dezinvestiții în active care nu sunt utilizate în mod eficient - de exemplu, privatizarea anumitor investiții care sunt generatoare de pierderi și care sunt susținute în mod substanțial prin sprijin de stat;
Măsuri mai concrete de abordare a sectoarelor cu potențial de fraudă fiscală - mai multe inițiative de audit fiscal la diverse categorii de operatori economici, digitalizarea și aplicarea fermă a măsurilor electronice (de exemplu, plăți electronice în loc de plăți în numerar);
Sprijinirea creșterii economice - o mai bună monitorizare a lucrărilor de infrastructură în curs, o mișcare mai rapidă a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE;

Asigurarea anumitor scutiri/facilități pentru companiile/multinaționale care își relochează activitatea în alte zone decât marile orașe, ceea ce va contribui la dezvoltarea celor mai mici comunități din mediul rural, concentrându-se pe zonele de investiții care ar aduce o valoare mai mare economiei.